Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, ajuns la a 14-a ediție, e în plină desfășurare, cu sute de evenimente programate în școli și licee, la Casa FILIT, cortul din Piața Palatului Culturii, în cafenele și cluburi, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Atmosfera din Iași în perioada FILIT-ului spune multe despre acest oraș, un „oraș al scriitorilor”, un „oraș studențesc” dar și un oraș al cititorilor. Despre literatură, scriitori și cititori, despre lumea cărții în confruntarea cu inteligența artificială am vorbit cu doi scriitori și universitari ieșeni, Cristina Hermeziu și Florin Irimia.

Cristina Hermeziu: „FILIT se întîmplă, de fapt, în licee, în facultăți, în școli. Dacă ne uităm în program, eu nu știu cum fac scriitorii să alerge de la un liceu la altul și de la o universitate la alta. Am participat și eu la astfel de întîlniri. E un efect FILIT: după ce se termină întîlnirea, te duci și la celelalte cărți ale scriitorului pe care l-ai auzit, nu te oprești doar la o carte. Și al doilea lucru, continui să răspunzi la întrebările pe care ți le pun acești tineri. La ALECART (club de carte), la Colegiul Național, ai în față niște oameni care gîndesc prin literatură. Că o fac punctual, în toamna scriitorilor din Iași, foarte bine. Faptul că acești tineri cresc cu gîndul că literatura este un lucru mare, că scriitorii pot fi lîngă ei și le pot răspunde la întrebări, mi se pare deja un cîștig enorm pentru ceea ce va fi ei mai departe.”

Florin Irimia despre literatură și viitorul ei în epoca inteligenței artificiale: „Eu rămîn sceptic că acest fenomen va prinde, cel puțin în lumea literară. S-ar putea să fiu extrem de naiv și, evident, viitorul va demonstra dacă am fost sau nu. Dar nu văd miza. Inteligența artificială a început să fie folosită și în companii. Au fost companii care au disponibilizat sute de angajați crezînd că vor face nu știu ce afacere cu inteligența artificială, numai pentru ca apoi să își dea seama că îi costa mai mult inteligența artificială, dacă voiau nivelul de top și au început să reangajeze oamenii. Artiștii sînt creatori prin excelență, au ceva de spus, scriu, desenează, pictează, fiecare cu arta lui, iar lumea dă un verdict. Îmi place, nu-mi place, ăla este cel mai bun, facem topuri, facem clasamente și îi apreciem pentru talentul lor, pentru munca lor, pentru valoarea lor. Nu înțeleg cine ar dori să înceapă să aprecieze „munca” unei inteligențe artificiale hrănită cu mii, milioane de texte literare, care acum produce în cinci minute unul așa-zis original. Care e grozăvia? Ce e de apreciat aici? Nu pricep de ce ai deveni sclavul, admiratorul unei mașinării care oricum nu înțelege nimic.”

Cristina Hermeziu este scriitoare și jurnalistă, a publicat volume de publicistică, de versuri și romanul „Nickel”, la Editura Cartier, roman nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2005 s-a stabilit la Paris dar revine periodic, la Iași, în orașul natal, unde le predă studenților la jurnalism.

Florin Irimia este prozator, autorul mai multor volume de povestiri și romane, între care „Cîteva lucruri despre tine”, „Misterul mașinuțelor chinezești”, „Bărbatul din spatele ceții”, toate apărute la Polirom. Este cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde le predă studenților de la Litere.

Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Paul Lynch, laureat la prestigiosului Booker Prize, Aleksandar Hemon, Parinoush Saniee sînt doar trei dintre scriitorii invitați anul acesta la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași - FILIT, care a început azi. Ajuns la a 14-a ediție, este unul dintre cele mai importante evenimente literare din această parte a Europei, reunind an de an zeci de scriitori, traducători, editori, manageri culturali care participă la sute de evenimente în tot orașul. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre mizele festivalului și atmosfera care cuprinde Iașiul în perioada FILIT-ului.

Florin Lăzărescu: „Cînd am pornit FILIT-ul cu Dan Lungu, cu Lucian Dan Teodorovici, aveam experiența festivalurilor internaționale, am văzut cu propriii noștri ochi cum se face și am zis hai să încercăm așa ceva acasă. Și știam că niște metode profesioniste preluate și implementate cu profesionalism și cu pasiune vor da roade. Dar eu chiar cred că ni s-au depășit așteptările. Adică FILIT-ul a fost mare și foarte mare de la prima ediție. Gîndiți-vă la ideea asta: să facem din literatură un spectacol și să aducem oameni noi, să nu discutăm doar cu nucleul dur al cititorilor, cu oamenii care oricum citesc, ci să cîștigăm cititori noi. Și numai un exemplu vă dau, am pornit mergînd la întîlniri în 10 licee din Iași și am ajuns acum în peste 40 de școli. Oricît de mulți invitați am avea - și avem foarte mulți invitați -, nu mai facem față numărului de cereri de a merge cu ei în școli. Am pornit de la profesori care ne spuneau, la prima ediție, că elevii lor se miră că vine un scriitor la ei, că nici nu știau că mai trăiesc scriitori și am ajuns astăzi să se împrietenească de a doua zi după ce află ce scriitor vine la ei, îl contactează pe telefon, pe mail. Întîlniri care sînt gîndite să dureze două ore durează uneori patru ore.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Sînt proteste în Albania de mai multe luni. Manifestațiile au început în mai 2026 și au fost declanșate de un proiect al fiicei lui Donald Trump, Ivanka Trump și al soțului ei, Jared Kushner, care voiau să construiască o stațiune de lux într-o zonă protejată a Albaniei. De atunci, oamenii ies în stradă constant în Tirana dar și în alte orașe ale țării, cerînd demisia premierului Edi Rama, aflat în această funcție încă din 2013. Cum a început ceea ce se numește Revoluția Flamingo, ce cer oamenii care ies acum pe străzile din Tirana? Am întrebat-o pe cercetătoarea Xhenis Shehu, doctor în științe politice la SNSPA, originară din Albania și care se află acum în Albania.

Xhenis Shehu: „Totul a început în mai, cînd localnicii din zona Zvërnec-Pishë Poro-Nartë au văzut că zona unde mergeau de obicei la plajă sau zona din apropierea statului lor era înconjurată de niște garduri de sîrmă. Apoi au apărut buldozere şi oameni din securitatea privată care nu le permiteau să treacă pe întreg teritoriul statului lor. Apoi, pe 23 mai, au apărut mai mulți protestatari și oameni din societatea civilă care li s-au alăturat ca să pună presiune pe ei să-i întrebe ce se întîmplă cu această zonă și de ce este limitată pentru cetățeni. În 30 mai, unul dintre protestatari a fost tras cu violență și bătut de oamenii din securitatea privată, în timp ce poliția statului era prezentă și nu a intervenit. Apoi s-a aflat că, de fapt, toată această zonă îi aparţine unui proiect strategic început de către Jared Kushner și Ivanka Trump care, inițial, au vrut să facă investiții pe insula Sazan, singura insulă mare din Albania, fost teritoriu militar în perioada dictatorială. Nu s-au mai făcut investiții acolo de atunci. Zona poate fi parțial vizitată și în 2021, Jared Kushner și Ivanka Trump, împreună cu prim-ministrul Edi Rama, s-au plimbat prin zonă, le-a plăcut şi au zis că pare o zonă foarte frumoasă pentru investiții și ar fi păcat să nu o transformăm în insula noastră. Au ajuns la un acord cu prim-ministrul să facă o investiție strategică pe insulă. Doar că această investiție strategică s-a extins pînă la zona protejată din Pishë Poro-Nartë, unde se află multe animale sălbatice, păsări, printre care și flamingo și dacă s-ar fi făcut o investiție acolo ca să se construiască un resort de lux, ar fi fost riscant ca animalele şi păsările să plece. (...) Pe 31 mai au început primele proteste în Tirana și au devenit din ce în ce mai mari, pentru că au venit și studenţii din diaspora. (...) Momentan, în stradă sînt studenți și elevi de liceu, împreună cu anumite organizații civice, cele care au fost în Revoluția Flamingo. La început nu am știut dacă protestele studenţilor se suprapun cu cerințele celor din Revoluția Flamingo, dar de fapt este o combinație între ele.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural