La Iași, în ziua de sâmbătă, 31 ianuarie 2026, începând cu ora 11, în Sala Cupola, etajul IV, Palatul Braunstein, s-a desfășurat o nouă Amiază culturală bucovineană, cea de-a CIX-a (109-a). În programul evenimentului a fost lansat volumul Republica nesupușilor, carte semnată de către Sorin Cotlarciuc. Volumul a văzut lumina tiparului în anul 2025 la Editura Cronedit din Iași.

Imediat după prezentarea cărții, a rulat filmul Doamna Sofia, scenariul și regia semnate de către domnul profesor de limba și literatura română Victor Iosif, ecranizare dedicată interpretei de muzică populară Sofia Vicoveanca.

Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.

Concret, de la manifestare în deschiderea relatării stăm de vorbă cu istoricul Vasile Diacon, cel care ne prezintă, pe scurt, programul activității cu acent pe subiectele acesteia; apoi, invităm la dialog pe domnul profesor de limba și literatura română Victor Iosif, cel care ne spune povestea filmului documentar Domna Sofia.

Apoi, scriitorul Sorin Cotlarciuc vorbește despre volumul Republica nesupușilor, cu accent pe principalele teme ilustrate în paginile acestuia.

Aproape de final, stăm de vorbă, pe scurt, cu domnul profesor Vasile Petruneac, omul din spatele filmului amintit, cel care alături de fiul Domniei Sale - Adrian Petruneac – au făcut posibilă apariția ecranizării.

A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Știut este faptul că instrumentul muzical tradițional cobza a fost înscris – decembrie 2025, New Delhi, India - în Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) – Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale, nominalizare comună a României și Republicii Moldova.

Proiectul - Cobza - primele acorduri. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al muzicii cobzei tradiționale prin educație și promovare - este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

La Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism” - evenimentul anului în mass-media - jurnalistului de război Mario H. Balint i-a fost decernat premiul Opera Omnia, pentru întreaga sa carieră.

Interviu realizat de Paul Ulieru

Foto: Constantin Duma.

Costică David este un cantautor îndrăgit în lumea iubitorilor de cântece de munte, o „nișă” a muzicii folk. Melodiile sale sunt adunate pe cinci albume. În vârstă de 72 de ani, cântă și compune în continuare, urcă pe munte și participă la concursuri montane, alături de prietenii săi din cluburile de turism montan, Eco Alpin Club Montaniard fiind clubul pe care l-a înființat.

Un interviu realizat de Paul Ulieru.

Editura ACTAEON BOOKS (director prof. dr. Daniela Sitar-Tăut - inițiatorul proiectului) și Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” Baia Mare (director prof. Simona Anca Sălăjan), alături de partenerii de proiect, anunță publicului interesat organizarea conferinței „Aducerea acasă a lui Brâncuși – 150 de ani de la naștere”, un eveniment cultural și academic de anvergură, menit să celebreze personalitatea și opera Patriarhului sculpturii moderne. Acțiunea are participare internațională și va reuni elevi din țară și din diaspora, profesori, cercetători, istorici de artă, scriitori, artiști și iubitori ai operei brâncușiene din întreaga țară.

Conferința se înscrie în seria manifestărilor dedicate Anului Constantin Brâncuși, marcând contribuția esențială a artistului la redefinirea limbajului artistic modern și este cuprins în calendarul Proiectului Cultural-Educațional Internațional „Români celebri”, ediția a IV-a.

Data de desfășurare: 17 februarie 2026, începând cu ora 16, la Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. Moderatori: dr. Dana Buzura-Gagniuc, manager al Revistei de Cultură „Nord Literar” și Robert Strebeli, manager al Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Privită în ansamblu, cronologia comparată evidențiază un decalaj de peste un secol între începutul presei germane (1771) și apariția presei românești (1880). Acest fapt nu este un detaliu marginal, ci o cheie de lectură fundamentală: la Timișoara, presa a fost mai întâi voce a imperiului, apoi voce a comunităților și, în cele din urmă, voce a identității românești.

Istoria presei timișorene rămâne, astfel, o istorie a orașului însuși: un spațiu multietnic în care tiparul a fost, multă vreme, o formă de putere înainte de a deveni o formă de expresie publică.

Dialogăm cu domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Universitarul ieșean ne vorbește, în exclusivitate, despre două noi apariții editoriale.

Este vorba despre albumul - Sokolințî – 300. Pagini de istorie și despre Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, carte care „a apărut într-o primă versiune bilingvă, în trei volume, în intervalul 2019-2024. Se valorifica astfel, în integralitatea lui, manuscrisul păstrat la Mitropolia de Rit Vechi din Brăila, onorîndu-se, totodată, și dorința mărturisită a teologului rus, de a-și vedea lucrarea transpusă în limba țării de adopție”, după cum ne spune domnul profesor Leonte Ivanov în nota asupra noii ediții.

A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.